Galeria sculptorului Liviu Bora
Fiecare are un univers , o lume . Aici este lumea mea , cu alegeri si urmari . Din moment ce esti aici nu pot decit sa iti multumesc ca te-ai oprit o clipa sa citesti cuvintele mele cioplite in forme , lumina si culoare . Nu stiu unde este inceputul , daca am ales sau am fost ales , cert este ca totdeauna mi-au placut formele si am incercat sa le fac in felul cum le-am perceput eu .Sculptez cu predilectie in lemn , imi place caldura lui si relatia pe care trebuie sa o creezi cu el . Papier-mache este o alta tehnica care se potriveste cu temele pe care le abordez si drept urmare o folosesc des . Ma pliez pe tehnica daca o simt si daca sprijina tema .Masca decorativa si masca de commedia dell’arte m-au preocupat mereu , mastile s-au numarat printre primele mele lucrari si probabil vor fi si printre ultimele. Subiectul clovn a aparut firesc ca implinire a personajului Arlechino din commedia dell’arte in ronde-bosse . Nudul si torsul sunt teme care ascund in ele farmecul eternului feminin , inepuizabil si mereu contemporan . Sahul , jocul ca arta , este o contrapunere a binelui cu raul , spaimele noptii cu linistea zilei ,este o tema care aduna intr-un melanj armonios personje fantastice .La urma urmelor nu conteaza tehnica , nu conteaza tema , nu conteaza curentul .Singurul lucru care conteaza este ca atunci cind vei parasi acest site sa fi mai bogat cu o clipa de bucurie .
Cluj-Napoca,Transilvania,Romania
1985-1988 Scoala Populara de Arta Cluj-Napoca
Expozitii colective
1990 –The Annual International Exhibition of Miniature Art –Del Bello Galery Toronto
1990 - Expozitie Galeria Bastion Cluj-Napoca
2011 – Expozitia Pour femme by Dorin Negrau –02.03-30.03 The ARC Bucuresti,11.04.-06.05 Cafepedia Bucuresti ,08.06 -24.06 Maitresse Maison Store Cluj-Napoca
Expozitii personale
1994 – Fete aliene – Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca
1995 - Cubul – Teatrul de Papusi Puck Cluj-Napoca
1997 – Sculptura – Teatrul National Targu Mures
2010 – Masca – Maitresse Maison Store Cluj-Napoca
2011 – Povestea nucului - Maitresse Maison Store Cluj-Napoca
Colaborari
1994 -1996, 2005 – 2006 - sculptura papusi pentru Teatrul de Papusi Puck Cluj-Napoca
1995 – pana in prezent – masti commedia dell’arte pentru studentii Facultatii de Teatru Cluj-Napoca
1999 – masti commedia dell’arte pentru spectacolul Patania lui Arlecchino, regia Mona Chirila – Teatrul National Targu Mures
1999 – masti commedia dell’arte pentru spectacolul Saragosa – 66 de zile, regia Alexandru Dabija – Teatrul Odeon Bucuresti
2005 – papusi pentru spectacolul Cabaret Europa, regia Aleksandar Dundjekovic – Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca
2005 – decoruri pentru spectacolul Micimacko, regia Kovacs Ildiko – Teatrul de Papusi Puck Cluj-Napoca
2006 – masti commedia dell’arte pentru spectacolul Arlechino&Co, regia Gelu Badea – Teatrul de Nord Baia Mare
2007 – marionete pentru spectacolul Cvartet, regia Tompa Gabor – Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca
Plastică. Maitresse Maison, ianuarie – februarie: Povestea nucului
de Demostene Sopfron,26 ianuarie 2011
Este o poveste fascinantă, una care ne introduce într-o lume puţin cunoscută nouă, mai mult specialiştilor. Este universul propus de sculptorul Liviu Bora, un nume cu care sîntem familiarizaţi deja. Sîntem deoarece principalele puncte de referinţă ale experienţelor artistice se regăsesc în expoziţii colective (The Annual International Exhibition of Miniature Art, Del Bello Gallery, Toronto, 1990; Galeria Bastion, 1990), în cele personale (‘Fete aliene’, Casa de cultură a studenţilor, 1994; ‘Cubul’, Teatrul de păpuşi ‘Puck’, 1995; ‘Sculptură’, Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, 1997; ‘Masca’, Maitresse Maison, 2010), colaborări prestigioase cu Teatrul de păpuşi ‘Puck’ Cluj-Napoca (1994 – 1996; 2005 – 2006), Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş (spectacolul ‘Păţania lui Arlechino’, regia Mona Chirilă), Teatrul Odeon din Bucureşti (‘Saragosa – 66 de zile’, regia Alexandru Dabija), Teatrul Maghiar de Stat din Cluj – Napoca (spectacolul ‘Cabaret Europa’, 2005, regia Aleksandar Dundjekovic; spectacolul ‘Cvartet’, regia Tompa Gabor, 2007), Teatrul Municipal din Baia Mare (spectacolul ‘Arlechino & Co’, regia Gelu Badea, 2006). Le-am amintit şi nu întîmplător, le-am amintit pentru că Liviu Bora trebuie urmărit prin prisma bogatei şi diversei sale activităţi artistice. Una din care nu lipsesc apropierile de clasic şi atunci vorbim despre măştile commediei dell’arte, dar şi formele simplificate şi duse pînă la esenţe. O aderare la conceptele lui Brâncuşi, cu materializări ce captează de la prima vedere.
Iată de ce sînt convins că rîndurile scrise de Brâncuşi i se potrivesc lui Liviu Bora, citez, “Cioplirea directă este adevărata cale spre sculptură, dar şi cea mai rea pentru acei cari nu ştiu să umble. La urma urmei, cioplirea directă sau indirectă nu înseamnă nimic, contează doar lucru făcut”. Şi lucru făcut înseamnă o poveste fascinantă din care nu lipsesc portrete şi figuri alegorice – Igor, Peştişorul de Aur, Şarpele San, Idol (Ţapu), Venus din Kanyo, Regele, Clovn, Kiosi Venus, Fată cu păsări în păr, Idol (Miki), Cariatidă, Strigătul, Florile răului, Umbră, Spinul, Frunză verde - tot atîtea perfecţiuni ale execuţiilor, simboluri, trimiteri şi mesaje clar exprimate.
Suprapunerea om – artist oferă prin cele şaisprezece lucrări – trebuie amintite şi fotografiile artistice care însoţesc şi îmbogăţesc expoziţia – date relevante despre nuc, considerat pe drept cuvînt Regele pomilor prin coroana masivă, trunchiul puternic, coaja netedă cenuşie, frunzele mari de culoare verde închis şi aromate. Este Povestea nucului prin utilizările în industria mobilei, automobilelor, aeronautică, navală, alimentară, industria armamentului, utilizările artistice (instrumente muzicale) sau cele medicinale, ecologice, un motiv în plus de a ‘citi’ cu atenţie Povestea nucului. Scrisă de un artist inspirat, original, profund.
Liviu Bora şi sculptura în lemn
de Alexandra Furnea,15 martie 2011
Nu există om care să nu fi fost atins de dramatismul scenei începerii jocului de şah dintre Antonius Blok şi Moarte din filmul „A şaptea pecete" al celebrului Ingmar Bergman. Pasionatul de artă, însa, va observa şi altceva în afara semnificaţiei ultime a gestului celor doi jucători şi a atmosferei de-o sumbră poezie. Este vorba despre splendidele piese de şah mânuite de personaje, piese atât de expresive încât par vii. Să fi fost inspirat de confruntarea abisală dintre Antonius şi Inexprimabil sculptorul Liviu Bora când a creat uimitorul său set de şah?
Tot ce poate fi spus este că artistul a realizat nişte piese care depăşesc cu mult scopul şi expresivitatea obişnuită a convenţionalelor regine şi a ponosiţilor regi. Intitulate grăitor „Războinicii lui Dracula" piesele capătă o viaţă şi o identitate a lor, devenind adevărate personaje. Astfel, fiecare partidă devine o înfruntare funciară între două individualităţi rivale iar jucătorii se pot amăgi, măcar pentru o oră, că sunt angajaţi într-o acţiune ce poate schimba cursul vieţii obişnuite. În acest sens, sculpturile lui Liviu Bora te implică într-un set complex de sortilegii, revelându-ţi valenţele magice ale obiectelor cotidiene.
Setul de şah este doar un aspect al creaţiei sculptorului, al cărui material predilect este lemnul (de nuc, tei, tisă, patinat, lustruit, băiţuit, trecut prin mâinile dibace ale artistului-meşteşugar). Autor al unor serii fascinante de măşti, precum şi a diverse statuete, dar şi al unor obiecte de mobilier, artistul se remarcă prin cultivarea unei estetici originale. Utilizând un idiom plastic complex, care îşi trage seva din imaginarul primitiv, din cel gotic dar şi din cel baroc, Liviu Bora dă naştere unor creaţii care au puterea de a vrăji. Sculptorul abordează teme cu iz antic cum ar fi „Apollo şi Daphne", diverse nuduri dar şi personaje teatrale cum sunt clovnii. De alta, el colaborează cu pasiune cu numeroase teatre din ţară, realizând fie păpuşi, fie măşti pentru diferite spectacole.
Liviu Bora este un artist inedit, adept al celei mai materiale şi „senzuale" dintre artele plastice. Sculptorul se dovedeşte un artizan priceput al lemnului, tratându-l cu blândeţe şi scoţând din el spiritul prin formele pe care reuşeşte să le cioplească. Privitorul operelor lui Liviu Bora nu poate rămâne indiferent faţă de uriaşa putere expresivă a acestora. Fie că e vorba de măşti, de piese de şah ori de sculpturi cu temă, creaţiile artistului sunt mărturii ale capacităţii materiei de a se însufleţi prin mijlocirea atingerii umane. Formele se îmbraca în diversele măşti pe care talentul creatorului le poate aşterne peste ele spre a le da un sens care poate fi priceput de ochiul omului. Liviu Bora este un plăsmuitor de himere, ori de adevăruri, făcute tangibile prin dorinţa artistului de a modela reprezentări ale lumii pe care o are înauntru.
Romana 
English 
